Preşedintele Zelenski spune că Putin are în planurile de război obiectivul creării unei graniţe cu România, după cucerirea Odesei. E posibil?

 Odesa a fost cu siguranţă printre principalele ţinte ale Rusiei în acest război, iar acest lucru s-a văzut prin atacurile numeroase asupra acestui oraş şi, în principal, asupra infrastructurii civilie, de aici şi numeroasele incursiuni ilegale ale dronelor ruseşti în spaţiul aerian românesc sau zborurile chiar lângă graniţă, care împing, de multe ori, Forţele Aeriene Române să ridice avioane de vânătoare de la sol. O astfel de măsură a fost luată chiar seara trecută, când Rusia a atacat din nou infrastructura portuară din Odesa, iar dronele ruseşti s-au apropiat de graniţa cu România. În acest context, a fost emis un mesaj Ro Alert în judeţul Tulcea, iar Forţele Aeriene Române au ridicat de la sol două avioane F-16 pentru a monitoriza situaţia. Nu a fost identificată şi intrarea ilegală în spaţiul aerian românesc a unor drone străine, a transmis MApN.

Rusia a vrut încă de la începutul acestui război să cucerească Odesa. De altfel, chiar când a iniţiat invazia la scară largă, în februarie 2022, a vrut să debarce trupe în Odesa, dar nu a reuşit. Astfel, declaraţia preşedintelui Volodimir Zelenski este una importantă şi de luat în seamă mai ales de România şi Moldova, deşi trebuie specificat că doar în cazul în care Ucraina ar rămâne fără niciun sprijin militar extern am putea vedea un astfel de scenariu ca având mai multe şanse de a fi realizat – pentru că Rusia nu are, acum, nici capacităţile de luptă şi nici personalul militar necesar pentru o astfel de acţiune – ceea ce ne duce cu gândul la apărarea României şi, în special, a zonelor din apropiere de acea graniţă.

Este o declaraţie care ar trebui să ajungă şi la decidenţii ministerului apărării şi ai armatei mai ales că şeful armatei, generalul Ghiorghiţă Vlad, spunea chiar acum câteva săptămâni că România nu îşi poate apăra singură graniţele, în acest moment. Problemele României sunt nu doar de natura personalului militar insuficient, ci şi al echipamentelor militare, pentru că, deşi s-au făcut multe achiziţii în ultimii ani, livrările acestor echipamente nu se fac imediat ce au fost semnat contractele. Din punctul de vedere al personalului, Armata României are acum în plan să ajungă la 100.000 de persoane. România are acum 75.000 de militari şi 15.000 de civili, deci, cei 10.000 pe care îi vrea în plus ar putea să fie integraţi în structurile de luptă ale armatei.

România şi statele din regiune ar putea profita de neputinţa Rusiei din acest moment de a ajunge la graniţele României şi Moldovei pentru a-şi întări capacitatea de apărare, mai ales că există preocupări că Rusia va ataca în viitor şi Estonia, prin metoda „omuleţi verzi”. Avertismente vin şi de la vârful NATO.

Secretarul general NATO, Mark Rutte, a atras atenţia luni că „Rusia ar putea fi pregătită să folosească forţa militară împotriva NATO în termen de cinci ani”. Declaraţia a fost făcută de pe podiumul Institutului Regal pentru Afaceri Internaţionale Chatham House.

„Rusia a făcut echipă cu China, Coreea de Nord şi Iran. Ei îşi extind armatele şi capacităţile. Maşina de război a lui Putin accelerează, nu încetineşte.  Rusia îşi reconstituie forţele cu tehnologia chineză şi produce mai multe arme mai repede decât am crezut. La capitolul muniţie, Rusia produce în trei luni ceea ce întreaga Alianţă NATO produce într-un an. Iar baza sa industrială de apărare este de aşteptat să lanseze 1.500 de tancuri, 3.000 de vehicule blindate şi 200 de rachete Iskander numai în acest an. Rusia ar putea fi pregătită să folosească forţa militară împotriva NATO în termen de cinci ani. Cinci ani. Să nu ne păcălim”, a mai precizat Rutte.

„Suntem cu toţii pe flancul estic acum. Noua generaţie de rachete ruseşti călătoreşte cu de multe ori viteza sunetului. Distanţa dintre capitalele europene este doar o chestiune de câteva minute. Nu mai există Est sau Vest. Există doar NATO”, a încheiat oficialul NATO.

Aşadar, chiar dacă anul acesta Rusia nu pare să aibă capacitatea de a ocupa Odesa, ritmul în care îşi reface capabilităţile sugerează că, începând cu anul viitor, un scenariu precum cel amintit de preşedintele Zelenski este posibil.