EXCLUSIV: Totul despre contractul SHORAD-VSHORAD. Pe repede înainte, MApN vrea rachete israeliene cu radare poloneze care n-au mai fost vândute în alte state NATO
Andreea SoareMult-aşteptatul contract SHORAD-VSHORAD pe care ministerul apărării l-a anunţat în SEAP în 2023 şi pentru care şi-ar fi anunţat interesul trei companii – Diehl, MBDA şi Rafael – pare să pună foarte multă presiune pe conducerea MApN, cel puţin dacă ne uităm la care ar putea fi câştigătorii şi ce ar oferi aceştia României.

Potrivit unor surse ale Monitorului Apărării şi Securităţii, ministerul apărării ar fi gata să semneze un contract pentru aceste rachete cu compania israeliană Rafael, care propune rachetele Derby şi Spyder. Reamintim că România vrea să cumpere: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 6 cpl; „Sistem pentru instruire şi învătământ” – 1 cpl; „Sistem de simulare pentru verificarea şi evaluarea operatorilor VSHORAD” – 1 cpl; „Sistem SHORAD” – 6 cpl; „Sistem VSHORAD” – 6 cpl. Totodată, este specificat că valoare estimată a celui mai mare contract subsecvent este de 5.116.012.920,00 lei. Cantităţile estimate pentru cel mai mare contract subsecvent sunt: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 4 cpl; „Sistem SHORAD” – 3 cpl; „Sistem VSHORAD” – 2 cpl.
De asemenea, România a anunţat deja şi achiziţia în comun a unor rachete Mistral de la compania MBDA, care propunea ministerului apărării, în programul SHORAD-VSHORAD acelaşi timp de rachete şi, în plus, VL Mica. Compania germană Diehl Defence a mai colaborat şi ea cu România pentru rachete precum AT Spike, de exemplu, şi este cea care produce rachetele IRIS-T, destul de cunoscute mai ales datorită războiului din Ucraina. În programul SHORAD-VSHORAD, Diehl Defence propunea IRIS T SL, un sistem dotat cu rachete IRIS T SLS şi IRIS T SLM şi radare europene AESA.
Se pare că MBDA şi Diehl Defence ar fi fost excluse din competiţie pentru că ar fi propus ministerului apărării preţuri mai mari decât bugetul pe care îl avea la dispoziţie. Compania franceză, de exemplu, ar fi propus un preţ cu 80% mai mare decât cel pe care îl putea plăti România. De precizat, însă, este şi că MBDA a depus o ofertă în parteneriat cu compania franceză Thales, care ar fi integrat radarele din gama Ground Master pe rachetele respective. Aşa cum a exprimat anterior în faţa presei româneşti, compania franceză ar fi fost dispusă să facă transfer de tehnologie şi să se producă chiar în România acest tip de radare. Importantă este, bineînţeles, şi soluţia de integrare a întregului sistem, care trebuie să fie interoperabil la nivelul NATO.
Însă Ministerul Apărării vrea contract cu Rafael, compania israeliană, deşi există anumite neconformităţi tehnice şi chiar şi un preţ mai mare şi din partea acestei companii comparativ cu suma avută la dispoziţie de minister pentru acest program. Diferenţele de bani, totuşi, nu sunt la fel de mari ca la compania MBDA, cu îndeajuns încât să se încadreze prevederilor ofertei. Mai precis, şi Rafael ar fi propus o ofertă care depăşea cu puţin peste 10% disponibilitatea financiară a MApN, o creştere posibilă în contract în baza clauzelor ministerului „dacă se găsesc resursele financiare”.
Important este însă că, potrivit surselor MAS, ca să se încadreze în bugetul avut la dispoziţie de MApN, israelienii au propus rachetele cu un radar polonez, produs de PGZ, care nu este la fel de performant precum cele propuse de celelalte companii şi care nu ar fi fost „verificat” şi de alte ţări. Mai mult decât atât, sistemele de control de pe racheta Derby şi racheta Spyder nu sunt comune, integrate, acest lucru putând fi un element esenţial pentru militarii care le folosesc.
Întrebarea este de ce ar vrea MApN să ofere acest contract israelienilor, care folosesc un radar polonez nevândut anterior altor state NATO, în loc să aleagă varianta germană sau franceză, mai ales că de la MBDA va cumpăra oricum rachete Mistral prin programul EDIRPA. Interesant este şi că România şi-ar fi exprimat intenţia - la anunţarea programului SAFE finanţat de UE şi care pune la dispoziţia statelor membre fonduri de 150 de miliarde de euro pentru înzestrare – de a accesa 8 miliarde de euro, dar, ulterior, a redus suma la 5 miliarde, diferenţa de 3 miliarde de euro fiind fix cât ar costa programele de înzestrare cele mai importante din acest moment: MLI sau SHORAD-VSHORAD. Este posibil ca scoaterea unuia dintre acestea de pe listă să se fi făcut pentru grăbirea procesului de achiziţie, având în vedere că, în curând, România va avea un nou guvern şi, posibil, o nouă conducere la MApN.
